Achitat după ce a fost trimis în judecată pentru alcoolemie la volan de peste 2 g/l alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică. În rechizitoriu s-a arătat că, în data de 09.10.2021, orele 16:50, inculpatul a condus autoturismul marca Volkswagen Amarok, pe DN 79, iar în dreptul ansamblului imobiliar Domeniile Lupaș a intrat pe contrasens, a părăsit partea carosabilă şi a intrat în şanţ, în condiţiile în care avea o alcoolemie de 2,37 g/l alcool pur în sânge (prima probă, recoltată la ora 18:36) şi 2,03 g/l alcool pur în sânge (a doua probă, recoltată la ora 19:36).
La termenul de judecată din data de 22.03.2022, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor în modalitatea reţinută prin rechizitoriu. Prin Încheierea din 05.04.2022, cauza a fost repusă pe rol.
La termenul din 07 iunie 2022, inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, dar nu la valorile indicate.
În motivarea hotărârii, instanța a reținut că: „Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, consacrat prin dispozițiile art. 4 Cod procedură penală, este cel al prezumției de nevinovăție, conform căreia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă, pronunțată în urma unui proces public desfășurat cu respectarea garanțiilor dreptului la apărare. Prezumția de nevinovăție este o prezumție relativă, ce poate fi răsturnată, însă numai prin prezentarea unor probe certe de vinovăție. În situația în care, în urma administrării probatoriului, se constată existența unor dubii în ceea ce privește vinovăția inculpatului, acestea vor fi interpretate în favoarea acuzatului. În acest sens pot fi observate prevederile art. 4 alin. 2 Cod procedură penală conform cărora după administrarea probatoriului, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.
Procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, apreciind că la data de 09.10.2021, acesta a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală. Însă în privința acestei acuzaţii, instanța are serioase dubii, în condiţiile în care nu a fost stabilită, dincolo de orice îndoială, valoarea alcoolemiei inculpatului la momentul conducerii autoturismului.
Potrivit dispoziţiilor art.336 alin. 1 Cod penal, constituie infracţiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care, la momentul prelevării probelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge. Sub acest aspect, instanţa va avea în vedere şi decizia Curţii Constituţionale nr.732/2014 prin care s-a statuat că sintagma „la momentul prelevării probelor biologice” este neconstituţională, pentru existenţa infracţiunii fiind necesar ca valoarea alcoolemiei în sânge se depăşească limita arătată mai sus la momentul conducerii autoturismului şi nu la momentul prelevării probelor biologice. Or, în prezenta cauză, nu a putut fi stabilită valoarea alcoolemiei din sângele inculpatului la momentul la care a condus autoturismul, iar această împrejurare nu poate fi interpretată în defavoarea sa.
Inculpatul a recunoscut împrejurarea că a condus acel autoturism pe drumurile publice, după cum a recunoscut şi împrejurarea că ziua de 09.10.2021 a consumat băuturi alcoolice. El a contestat doar faptul că la momentul la care a condus maşina valoarea alcoolemiei nu depăşea limita legală stabilită de art. 336 alin. (1) Cod penal.
Organele de urmărire penală nu au putut prezenta probe care să infirme apărările inculpatului. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la ora 17:50, iar prima probă biologică i-a fost recoltată doar la ora 18:36, după aproximativ o oră de la momentul testării cu etilotestul, iar apelul la serviciul 112 a fost făcut la ora 16:57 astfel cum rezultă din actele dosarului, prin urmare inculpatul conducea în jurul orei 17.00 efectiv, fiind testat prima dată cu etilotestul după aproximativ 50 minute și i s-a recoltat prima probă biologică după aproximativ o oră și 30 minute, iar în intervalul de timp de la conducere și până la prima probă biologică inculpatul a continuat să consume băuturi alcoolice.
În această situaţie era necesară o calculare retroactivă a alcoolemiei pentru a se stabili cu exactitate care fusese valoarea alcoolemiei la momentul la care inculpatul condusese maşina pe drumurile publice. Instanța a făcut demersurile necesare calculării retroactive a alcoolemiei, însă răspunsul instituțiilor medico-legale a fost unul negativ, generat de faptul că nu se poate face un calcul retroactiv al alcoolemiei în cazul inculpatului, întrucât acesta, a consumat alcool și înainte de a fi oprit în trafic și testat cu aparatul etilotest și după testarea acestuia.
Ca atare, se poate constata împrejurarea că nu a putut fi stabilită valoarea alcoolemiei din sângele inculpatului la momentul conducerii autoturismului, după trecerea a aproximativ o oră de la momentul apelului la 112, inculpatul avea o alcoolemie în sânge de 0,99 mg/L în aerul expirat însă la ora la care a condus maşina este posibil ca valoarea alcoolemiei să fi fost sub limita prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal, acesta continuând să consume alcool și după producerea accidentului rutier în care a fost implicat fapt ce poate determina creșterea alcoolemiei în sânge, creștere ce s-a produs însă ulterior acțiunii de conducere al autovehiculului.
Inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice atât înainte cât și după ce a condus autoturismul, consumul de alcool al acestuia rezultând cu certitudine din actele dosarului, însă există în cauză un dubiu cu privire la nivelul acestei alcoolemii la momentul efectiv al conducerii, nivelul exact neputând fi stabilit prin probe.
În lipsa altor probe care să infirme acest dubiu, având în vedere și prevederile art. 103 alin. (2) Cod procedură penală conform cărora condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, în baza art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului”, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal. În baza art. 398 şi art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 774 lei.”.
În concluzie, inculpatul a fost achitat de către instanță deși a fost trimis în judecată pentru faptul că a fost depistat cu o alcoolemie de 2,37 g/l alcool pur în sânge, instanța arătând că „are serioase dubii” și că „era necesară o calculare retroactivă a alcoolemiei pentru a se stabili cu exactitate care fusese valoarea alcoolemiei la momentul la care inculpatul condusese maşina pe drumurile publice”, astfel cum am arătat mai sus.
Reamintim că în urma depistării în trafic sub influența alcoolului ori a altor substanțe, denumite în limbaj colocvial droguri, soluțiile pe care instanța le poate pronunța sunt în ordinea după cum urmează: achitare, încetarea procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei ori condamnare, aceasta din urmă la pedeapsa închisorii sau a amenzii penale.
Astfel, pentru ca instanța de judecată să ajungă la una dintre aceste concluzii va parcurge un proces de individualizare, adică în funcție de aspecte legate de propria persoană, urmările produse și așa mai departe.
Prin urmare, avocatul trebuie să convingă judecătorul de faptul că o soluție mai ușoară îți poate corecta conduita, fiind suficientă pentru a înțelege gravitatea faptei comise și pentru a oferi garanții că nu vei repeta acest lucru, iar dacă există motive în funcție de care să se considere că nu ai comis fapta ori că există dubii în privința comiterii, să își formeze strategia de apărare în această direcție.
De exemplu, astfel cum am mai arătat și în articolul „Prima abatere cu alcool la volan. Ce se întâmplă și ce beneficii ai?”, te va ajuta să dovedești faptul că motivul pentru care ai condus sub influența băuturilor alcoolice nu a fost unul contrar bunei-credințe. De asemenea, va putea fi în favoarea ta viteza mică cu care ai condus, precum și un nivel al îmbibației alcoolice care depășește cu o mică valoare limita legală. Mai mult decât atât, faptul că ești o persoană intelectuală și, făcând dovada studiilor pe care le urmezi și a rezultatelor obținute, îi poate forma convingerea judecătorului în sensul că înțelegi consecințele faptei tale, gravitatea unei astfel de situații și garanția că îți vei corecta conduita, astfel încât să considere că amânarea aplicării unei pedepse este suficientă.
Pe lângă aceste aspecte, se va avea în vedere și atitudinea ta după săvârșirea faptei, respectiv dacă ai răspuns solicitărilor organului judiciar, fără a avea un comportament violent ori dacă regreți ceea ce ai făcut sau alte asemenea aspecte.
Dacă, de exemplu, există aceeași situație, doar că atitudinea ta după comiterea faptei este reproșabilă, adoptând un comportament necivilizat, răzbunător, dacă nu îți pare rău de ceea ce ai făcut și nu dai dovadă că ai înțeles consecințele faptei tale, atunci judecătorul ar putea aprecia că soluția amânării aplicării unei pedepse este blândă, iar cea justificată este o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii, cu consecința anulării permisului de conducere.
Chiar și în această ipoteză, față de motivul comiterii faptei și a celorlalte elemente prezentate mai sus, judecătorul poate considera că nu este necesară privarea de libertate și astfel să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În acest caz, chiar dacă măsurile sunt mai restrictive, mai aspre decât cele privind soluția amânării aplicării pedepsei, totuși este mai favorabil să nu execuți pedeapsa într-un penitenciar, ci să fii liber.
Pentru toate aceste posibilități, este necesar să beneficiezi de o apărare atent conturată de către un avocat specializat în materia dreptului penal, întrucât orice element legat de persoana ta și de împrejurările comiterii faptei poate face diferența între o soluție de condamnare și o soluție mai blândă.
În încheiere, te invităm să citești explicațiile noastre privind legislația, regăsite în rubrica articole de pe site, un proiect inedit la care lucrează o întreagă echipă de avocați.
De exemplu, într-un articol publicat recent, intitulat „Ce se întâmplă dacă nu ți se pot recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei?”, am arătat în ce constă recoltarea de probe biologice, unde se efectuează, prin ce modalități, precum și situații în care aceasta nu poate avea loc și consecințele nerecoltării pentru motive ce nu țin de persoana căreia i se recoltează. Mai mult decât atât, în articolul „Ai fost depistat cu alcool la volan? Află de ce avocatul este esențial” am arătat cele mai importante aspecte privind rolul unui avocat în cazul în care ai dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.
Badea Mirel
Buna ziua. Am fost oprit in trafic, in Bucuresti, si sanctionat pentru ca mi-a fost gasit in urma testarii cu aparatul etilotest 0.18 in aerul expirat. Nu am consumat deloc alcool si nici nu am mancat ceva care sa contina alcool. Nu stiu ce sa fac pentru ca am mare nevoie de permis. Va rog sa ma ajutati.
Echipa Avoalcool.ro
Bună ziua, domnule Badea! Potrivit art. 88 alin. (5) din OUG nr. 195/2002, persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia (poliţistului) să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităţilor sau instituţiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.
Totodată, trebuie atacat în instanță proces-verbal de contravenție. În acest caz, instanţa urmează să constate că întrucât rezultatul analizelor de sânge prelevate a indicat o alcoolemie de 0, puteți uza de această probă în vederea dovedirii aspectului că nu ați condus autovehiculul sub influenţa băuturilor alcoolice. Altfel, o interpretare contrară ar conduce la situaţia în care norma prevăzută de art. 88 alin. (5) din OUG nr. 195/2002 nu s-a aplica niciodată, neavând nicio finalitate practică. Deci trebuia solicitată recoltarea la INML (în cazul în care ați fost oprit în trafic in mun. București), iar abia după aceea, în termen legal, atacat procesul-verbal de contravenție. Dacă nu ați solicitat recoltarea, vă rugăm apelați numărul de telefon afișat în partea de sus a website-ului nostru ori pe pagina contact. La celălalt capăt al firului, există mereu un coleg disponibil, pregătit să vă ofere orice informație, respectiv să stabilească o întâlnire cu un avocat.