Ce se întâmplă dacă nu ți se pot recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei?

Într-o țară în care a conduce sub influența băuturilor alcoolice este pedepsit din ce în ce mai aspru, fiind obligat să accepți recoltarea de probe biologice în situația în care rezultatul în aparatul etilotest arată o concentrație de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar pe de altă parte dotarea unităților spitalicești și actele medicale, în general, sunt tot mai reclamate, am realizat, pentru tine, un articol în cadrul căruia am redat ce se întâmplă în cazul imposibilității recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenței substanțelor psihoactive în organism și cele mai importante aspecte de care să ții cont în situația în care ești victima unui abuz.

Pentru început, arătăm că, potrivit art. 337 din Codul penal, fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice se pedepsește de la 1 la 5 ani.

Mai exact, „Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

După cum am semnalat și într-un articol care aborda conducerea sub influența băuturilor alcoolice, potrivit art. 185-188 din Hotărârea Guvernului nr. 391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conducătorilor de autovehicule li se recoltează obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei atunci când rezultatul testării aerului expirat arată o concentrație mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. Având în vedere că infracțiunea de conducere sub influența drogurilor nu prevede o limită minimă a cantității de substanțe psihoactive care trebuie să fie prezentă în organism pentru ca fapta să constituie infracțiune, aceasta (infracțiunea) va exista indiferent de cantitate, prelevarea de mostre biologice fiind necesară în vederea stabilirii tipului de drog, dar și a prezenței/absenței acestuia din organism.

În continuare, urmează să facem distincția între imposibilitatea recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenței substanțelor psihoactive din organism din motive obiective și imposibilitatea recoltării din motive subiective, ce țin exclusiv de persoana căreia i se recoltează.

În același timp, atragem atenția asupra faptului că Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat într-o împrejurare că „refuzul inculpatei A. de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei nu poate fi pus exclusiv pe seama anxietății fobice, respectiv pe fobia de obiecte ascuțite, în condițiile în care, anterior, aceasta a refuzat să se supună și testării cu aparatul alcooltest, procedură care nu presupune folosirea vreunui obiect ascuțit.”. Cu alte cuvinte, nu se poate aduce în discuție, de pildă, o stare de necesitate (având diagnosticul „fobie de ace”). Cât se poate de logic, în contextul în care această prelevare de mostre are loc sub supravegherea atentă a unui medic, care indubitabil intervine în momentul în care apar manifestările specifice unei fobii. Cu atât mai mult cu cât, obiectiv vorbind, înțepătura unui ac nu reprezintă o amenințare cu privire la viața, integritatea fizică sau psihică ale celui căruia i se recoltează mostre biologice.

Într-un astfel de context, se ivește întrebarea legitimă: ce se întâmplă atunci când din cauza configurației venale a suspectului, acestuia nu i se pot recolta mostre biologice? Cu alte cuvinte, ce se întâmplă în ipoteza în care suspectul este „înțepat” de mai multe ori până când nu mai rezistă sau, din cauza numeroaselor încercări eșuate, refuză procedura de sustragere a mostrelor biologice, context în care i se deschide dosar penal pentru refuz sau sustragere de mostre biologice? Care este soluția corectă? Prin acest articol ne propunem să răspundem la întrebarea de mai sus.

În primul rând, ca orice procedură medicală, și procedura prelevării de mostre biologice se face urmând anumite reguli. Prin urmare, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 277/2015, pentru stabilirea alcoolemiei, determinarea alcoolemiei se face numai în laboratoarele de toxicologie medico-legală de pe lângă instituțiile de medicină legală.

Astfel, se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml. Este recomandat ca prima prelevare să se efectueze într-un interval de timp de până la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevării de sânge. Atunci când rezultatul testării cu un mijloc tehnic certificat nu indică prezența alcoolului în aerul expirat, recoltarea celei de-a doua mostre de sânge nu mai este necesară, putând fi efectuată numai la cererea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. În acel interval de o oră în care suspectul va trebui să aștepte, acesta va fi supravegheat de un polițist rutier. În cazul în care nu au fost recoltate două mostre de sânge, la un interval de o oră una față de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei. Pentru determinarea produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare se prelevează o singură probă de sânge și în mod obligatoriu 50-100 ml urină.

În mod cert, atitudinea cooperativă și acceptarea prelevării de mostre biologice nu va conduce la reținerea infracțiunii analizate, respectiv refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

În al doilea rând, nuanțele prezente în speță sunt importante. În acest sens, considerăm excesivă sancționarea celui care refuză în continuare prelevarea de mostre biologice, după ce inițial acceptase să se supună unei astfel de prelevări. Cât se poate de justificat, în contextul în care faptul că procedura prelevării eșuează nu din culpa celui în cauză, ci a cadrelor medicale care, obiectiv, nu au reușit să ducă procedura la bun sfârșit. Suspectul nu trebuie să fie supus la numeroase acte nerealizate de prelevare, întrucât dacă ar suporta la nesfârșit o astfel de procedură, i se poate aduce atingere demnității, iar dreptul la demnitate este o valoare consacrată constituțional, valoare pe care nici chiar legea penală nu o poate surclasa. Cu atât mai mult cu cât Ordinul Ministrului de care aminteam anterior limitează numărul de prelevări care trebuie să fie incident în această procedură.

Astfel, suntem de părere că, într-o ipoteză în care suspectul își dă inițial acordul pentru prelevare, dar această prelevare nu este dusă la bun sfârșit de către cadrele medicale, o soluție soldată cu întocmirea unui dosar penal pentru infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice ar fi eminamente greșită. Într-o astfel de situație, apreciem că se va impune o soluție de clasare, întrucât este incident un caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, respectiv cazul prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I – fapta nu este prevăzută de legea penală. Cu alte cuvinte, se va respecta principiul legalității, care prevede că doar faptele prevăzute de legea penală în momentul săvârșirii lor pot fi sancționate, înlăturându-se astfel arbitrariul. Or, fapta de a accepta prelevarea de mostre biologice, iar ulterior, din cauza nenumăratelor încercări soldate cu insucces, de a o refuza, nu este prevăzută de legea penală.

Având același raționament, dacă analizăm atent, se poate susține și că fapta nu este comisă cu vinovăția prevăzută de lege. Infracțiunea analizată se poate comite cu intenție directă sau cu intenție indirectă. Vom fi în prezența unei intenții directe atunci când autorul este surprins în trafic de către organele de poliție rutieră conducând sub influența băuturilor alcoolice, și refuză să se supună testării cu aparatul etilotest, iar pe de altă parte, ne vom afla în situația unei intenții indirecte atunci când autorul nu urmărește producerea rezultatului, dar acceptă posibilitatea producerii acestuia. În termeni concreți, autorul, în timp ce așteaptă în instituția medicală venirea singurului medic prezent în tura respectivă pentru a-i recolta sânge, își amintește că e ziua de naștere a soției sale și profitând de lipsa de atenție a organului de poliție, se deplasează la cel mai apropiat magazin pentru a-i achiziționa un cadou acesteia, gândindu-se că va reveni la spital după ce înmânează cadoul. În acest caz, autorul nu urmărește să se sustragă de la prelevare (gândindu-se că va reveni după ce va înmâna cadoul), dar acceptă că părăsind instituția medicală există posibilitatea tergiversării procedurii de prelevare și implicit nerealizarea acesteia. Într-o atare situație, infracțiunea este comisă cu intenție indirectă. Astfel, atunci când lipsește forma de vinovăție, se va impune o soluție de clasare. În ipoteza analizată de noi, acordul a existat inițial, fiind retras ulterior din cauza insuportabilității procedurilor eșuate, nu există vreo intenție de sustragere de la prelevarea de sânge, întrucât, dacă ar fi fost existentă o astfel de intenție, acordul inițial ar fi fost absent.

Finalmente, îți recomandăm contactarea unui avocat în ipoteza în care te afli în vreuna din situațiile analizate, întrucât respectarea drepturilor procesuale și crearea unei apărări eficiente reprezintă o chestiune pentru care echipa noastră îți stă la dispoziție!

În încheiere, te invităm să citești explicațiile noastre privind legislația, regăsite în rubrica articole de pe site, un proiect inedit la care lucrează o întreagă echipă de avocați.

De exemplu, într-un articol publicat recent, intitulat „Prima abatere cu alcool la volan. Ce se întâmplă și ce beneficii ai”, am arătat ce deferențiază fapta unei persoane fără antecedente penale de una cu antecedente și cum poate fi pusă în valoare prima abatere pentru obținerea celei mai bune soluții. Mai mult decât atât, în articolul „Ai fost depistat cu alcool la volan? Află de ce avocatul este esențial” am arătat cele mai importante aspecte privind rolul unui avocat în cazul în care ai dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.